Rețeaua RADEF vs șefii locali. Cultura ca o afacere – cinematografe transformate în baruri, cluburi de noapte, gogoșerii, cofetării sau service-uri auto

O adresă a Ministerului Culturii din 14 octombrie 2013, purtând semnătura ministrului Daniel Barbu și transmisă vicepremierului Liviu Dragnea, prezintă situația reală a cinematografelor din țară. Multe săli au fost închiriate către diferite firme, care le-au schimbat ulterior destinația utilizării și le-au transformat în baruri, cluburi de noapte, cofetării sau service-uri auto. Mai mult, Regia Autonomă de Distribuire și Exploatare a Filmelor „RomâniaFilm” a fost dată în judecată de cei cărora le-a închiriat spațiile, ultimii cerând despăgubiri pentru investițiile pe care le-au făcut în sălile de spectacol.

Situația cinematografelor din țară a ieșit la lumină atunci când s-a încercat descentralizarea acestora. Vicepremierul Liviu Dragnea a insistat ca cinematografele să fie cuprinse în procesul de descentralizare și să treacă în subordinea consiliilor locale. Ministerul Culturii nu s-a opus acestui demers, dar a trimis la Ministerul Dezvoltării, lista întocmită de Regia Autonomă de Distribuire și Exploatare a Filmelor „Româniafilm”, în care se prezenta situația concretă în care se află fiecare sală sau grădină de spectacol cinematografic. După analiza acestei liste, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că și-a dat seama că nu mai are ce descentraliza.

„Nu se transferă clădirile cinematografelor, pentru că majoritatea acestor imobile, sunt afectate de contracte de închiriere, iar în aceste clădiri, care sunt prinse în evidență ca și cinematografe, se desfășoară gogoșerii, cofetării, cluburi, discoteci și alte activități de cultură de acest gen, mai ales că sunt multe cazuri în care firmele de cultură respective, care au înființat cofetării și cluburi, au făcut niște investiții, zic ei. Au cerut la RADEF să li se dea banii pentru investiții. RADEF-ul, bineînțeles, nu le-a dat banii pentru investiții, au dat în judecată RADEF-ul ca să ia banii pentru investiții, dar au cerut clădirea pentru care au făcut investiții și sunt câteva cazuri în care au și câștigat în primă instanță. Drept pentru care s-a hotărât să fie o abordare separată a acestui fenomen, ca să nu spunem flagel, și va fi o analiză specială, aparte, a ceea ce se întâmplă la RADEF și a situației juridice a acestei regii, care întâmplător are și doi directori generali în acest moment în care vorbim noi”, a declarat Liviu Dragnea.

Cu doar câteva zile înainte de această afirmație a vicepremierului Dragnea, premierul Ponta susținea că nu vede niciun argument pentru care cinematografele să rămână la Ministerul Culturii.

„Nu văd un argument prin care cineva să țină un cinematograf. Nu tăiem bani de la centrul Cinematografiei, se păstrează la nivel central pentru cinematografe pentru a fi folosite la eveniment de lansare. De ce trebuie să țină guvernul, de ce să fie proprietar de cinematografe? Toate trec la primării”, a spus premierul Victor Ponta săptămâna trecută după o ședință a USL.

Ministerul Culturii cerea în documentul citat ca în domeniul public al statului să fie păstrate cinematografele București, Capitol, Patria și Scala, plus cinematograful Miorița.

RADEF, prin ministerul Culturii, prezintă practic ce s-a întâmplat cu 155 de săli și grădini de spectacol cinematografic: 39 sunt închise, 32 figurează că sunt închiriate, dar au destinația schimbată în ele funcționând service-uri auto, cofetării, baruri, cluburi, magazine, iar 38 apar că sunt „închiriate diversificat” sau „asociere diversificat”. Gândul vă prezintă documentul transmis de Ministerul Culturii în care se prezintă situația detaliată a fiecărui cinematograf.

În lista RADEF mai apar imobilele, altele decât săli de spectacol și grădini de spectacol cinematografic aflate în proprietatea privată a statului, care trec în administrarea Regiei Autonome „RomâniaFilm” și lista cinematografelor – monumente istorice.

Descarcă documentul complet aici

Protestul cineaștilor români

Mai mulți cineaști români, printre care Cristi Puiu, Ada Solomon și Călin Netzer, au adresat o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta și ministrului Dezvoltării Liviu Dragnea prin care protestau față de posibila reducere a Fondului Cinematografic cuprinsă în proiectul legii descentralizării.

Întrebat care ar fi impactul asupra cinematografiei având în vedere o mutare a cinematografelor în subordinea primăriilor, regizorul Cristi Puiu a declarat, miercuri, pentru Mediafax: „Este foarte greu de zis, pentru că la CNC (Centrul Național al Cinematografiei, n.r) este o degringoladă acum, e degringoladă în Ministerul Culturii în ceea ce privește cinematografia și se iau decizii anapoda, așa, după ureche. Noi încercăm să facem de așa manieră încât să aliniem cinematografia română la cinematografia europeană și de aceea am propus premierului francez, l-am rugat să ne ajute și să ne pună în legătură cu instituția similară din Franța a CNC-ului (s-a semnat un acord de cooperare între CNC român și cel francez, n.r). Dacă tot am intrat în Europa, am zis că poate ar fi bine să invităm și cinematografia în Europa”.

RADEF acuză autoritățile locale

În 2008, Guvernul a decis trecerea tuturor sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic aflate în administrarea RADEF în domeniul public al consiliilor locale. Astfel, din cele 279 cinematografe, 107 cinematografe și terenurile aferente au trecut la autoritățile locale. Potrivit RADEF, din cele 279 de cinematografe și grădini de spectacol, 93 erau închise de „mulți ani”, pentru ele Regia având de plătit impozitele pe clădiri și terenuri aferente.

De asemenea, 149 de cinematografe și grădini de spectacol aveau o situație „juridică neclară”.

În 2010, după o decizie a CCR, Guvernul Boc a oprit transferul cinematografelor dinspre RADEF spre autoritățile locale.

„De la intrarea în vigoare a Legii 303/2008 și până la apariția OUG nr. 47/2011, regia a predat către autoritățile administrației publice locale un număr de 107 cinematografe. Cu excepția a trei cinematografe dintre cele preluate de autoritățile locale, în toate celelalte 104 cazuri, autoritățile locale au ignorat obligațiile legale ce le reveneau, inclusiv în ceea ce privește proiectia de film cinematografic”, susține conducerea RADEF.